Turist in Romania

25 Iulie 2009

Manastirea Cozia

Filed under: Manastiri, Valcea — Etichete:, , , — nadiut @ 21:49

O sa mai completez povestea in curand…

Manastirea Bistrita

Filed under: Manastiri, Valcea — Etichete:, — nadiut @ 21:37

Mănăstirea Bistriţa, ctitorie a boierilor Craioveşti (banul Craiovei Barbu şi fraţii săi Pârvu vornicul, Danciu armaşul şi Radu postelnicul), a fost zidită între anii 1492-1494, se află în satul Bistriţa a comunei Costeşti din judeţul Vâlcea, pe pitoreasca vale a râului cu acelaşi nume. Faptul este atestat de un document din 16 martie 1494 al lui Vlad Călugărul.

Mănăstirea a fost distrusă din temelii de către Mihnea Vodă la 1509 care lupta împotriva Craioveştilor. Un document al vremii specifică ca Mihnea Vodă lupta împotriva Croioveştilor „şi mănăstirea lor, carea o făcuse ei pre râul Bistriţii din temelie o au risipit”. Este refăcută în timpul lui Neagoe Basarab între 1515 – 1519 tot de Craioveşti.

Marele ban Barbu Craiovescu al Olteniei aduce de la Constantinopol cea mai de preţ comoară a lăcaşului, moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul. Trupul sfântului nu a putrezit niciodată şi s-a dovedit purtător de mari daruri: vindecă bolile trupeşti şi sufleteşti, aduc ploaia pe timp de secetă, lucru ce face ca lăcaşul să fie asaltat de numeroşi perelini. Legenda spune că moaştele sfântului au fost cumpărate de Barbu Croiovescu de la un turc cu aur.Turcul bănuia că va lua o sumă importantă echivalentă cu greutatea moaştelor. Însă dragostea banului faţă de moaşte are alt deznodămât: aşezate pe un taler, întradevăr cântăresc greu, dar când banul Craiovescu pune galbenii talerul se echilibrează la o sumă mică. Acest lucru face ca turcul să exclame:”Vezi, vezi, cum creştin la creştin trage”. Se mai spune că la 1763 când epidemia de ciumă cuprinsese Bucureştiul este adusă racla cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul în faţa Mitropoliei, iar în urma rugăciunilor ţinute ciuma a început să dea înapoi dispărând definitiv. În anul 1656 Constantin Voievod, donează o raclă de argint în care să fie aşezate sfintele moaşte.

Un alt element unic al acestei manastiri este o icoana realizata printr-o tehnica aparte, folosind scandurele verticale, care vazuta din 3 unghiuri diferite dezvaluie 3 icoane diferite (imi pare rau ca nu am poze care sa arate acest lucru).

De remarcat faptul că în complexul monahal de la Bistriţa s-a instalat prima tiparniţă din Ţara Românească, a ieromonahului Macarie, precum şi o legătorie de cărţi bisericeşti. Aici – după opinia unor cercetători – s-a tipărit în 1508 „Liturghierul slavon” al călugărului Macarie, prima carte tipărită pe pământ românesc.

Sub indrumarea Episcopiei Ramnicului, Manastirea Bistrita are si un o pagina web: http://www.episcopia-ramnicului.ro/manastiri/manastirea-bistrita, conform careia aflam ca:

  • Stareţa este Mihaela Tamaş
  • Numarul de telefon este : +40.250.863327
  • Ofera posibilitate de cazare

Manastirea Hurezi

Filed under: Manastiri, Valcea — Etichete:, — nadiut @ 21:23

Manastirea Hurezi apartine de satul Romanii de Jos, orasul Horezu, judetul Valcea. Pe langa manastirea in sine, acest loc este renumit si pentru ceramica; daca aveti noroc sa prindeti lumina, mai mult ca sigur ca pana la manastire veti gasi mesteri locali care vand tot felul de produse din ceramica: de la farfurii pana la obiecte de decoratiuni interioare.

Manastirea da impresia unei adevarate fortarete, in mijlocul careia se afla o biserica grandioasa, cu un altar splendid, auriu.

Biserica Manastirii Hurezi

Biserica Manastirii Hurezi

Foisorul Manastirii Hurezi

Foisorul Manastirii Hurezi

Din panoul asezat la intrarea in manastire aflam ca Manastirea Hurezi face parte din Patrimoniul Mondial si ca:

Manastirea Hurezi constituie un ansamblu monastic din Tara Romaneasca, unic in sud-estul Europei, sinteza postbizantina, fidela traditiei ortodoxe, edificata dupa tipicul marilor manastiri de la Muntele Athos. Intemeiat de Constantin Brancoveanu intre 1690-1697, ansamblul este completat si extins de-a lungul secolelor de catre egumenii Dionisie Balaceanu (Fosiorul lui Dionisie) – 1734-1735, Hrisant -1850 si Ioanichie – 1854-1873.

Manastirea a fost restaurata de arhitectul Ghika-Budesti intre anii 1908-1909 si de arhitectul Stefan Bals intre 1960-1978. Hurezii pun in evidenta un program complex, nou, niciodata reluat in Tara Romaneasca, conceput potrivit unor trasee reculatoare, renascentiste, dupa o axa orientata est-vest, cu o incinta principala de plan dreptunghiular, in centrul careia se afla Biserica Mare si patru schituri amplasate in afara incintei, in cele patru puncte cardinale.

  • La est – Bolnita (spitalul)
  • La nord – Schitul „Sfintii Apostoli Petru si Pavel”
  • La vest – „Schitul Sfantul Stefan”
  • La sud – biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”.

In incinta mare:

  • La vest se afla paraclisul, inaltat deasupra trapezei, bucataria (cuhnia) si brutaria, Foisorul lui Dionisie
  • La sud – turnul clopotnita si casa domneasca cu foisoare
  • La nord – corpul chiliilor. „Biserica Mare” cu hramul Sfintii Imparati Constantin si Elena, de plan triconc, destinata sa devina necropola a familiei lui Constantin Brancoveanu, adaposteste, in pronaos, sarcofacul gol al domnitorului. Ea pastreaza picturile murale originale, realizate intre 1692 si 1702 de 12 zugravi condusi de Constantinos si Ioan.

Hurezii devin un mare centru artistic in jurul caruia s-a nascut „stilul brancovenesc”, model de referinta pentru o mare varietate de interpretari, pana dupa 1800.

Sub indrumarea Episcopiei Ramnicului, Manastirea Hurezi are si un o pagina web: http://www.episcopia-ramnicului.ro/manastiri/manastirea-hurezi, conform careia aflam ca:

  • Stareţa este Pavelina Gagea
  • Numarul de telefon este : +40.250.860071
  • Ofera posibilitate de cazare:
    • 20 de locuri, dormitoare cu 1-2 locuri
    • la mansardă: 3 camere cu 4 paturi

Ramnicu Valcea

Filed under: Ramnicu Valcea — Etichete: — nadiut @ 19:53

Din pacate nu am zabovit suficient in acest oras pentru a putea arata ceva interesant din el. Impresia generala a fost a unui oras mic, pitoresc, destul de inactiv, care are totusi mall-uri, McDonald’s si magazine de firma…si bineinteles, o Filarmonica a carei cladire seamana cu un mic castel din caramida. Poate data viitoare cand voi avea ocazia, voi descoperi mai multe despre acest oras.

Valea Oltului

Filed under: Defileu, Valcea — Etichete:, , — nadiut @ 19:49

Defileul Oltului se întinde de la Turnu Roşu la Cozia, are o lungime de 47 km şi este cel mai lung din ţară. Este săpat între Munţii Căpăţânii, Lotrului şi Făgăraşului, colţii prăpăstioşi ai Munţilor Cozia şi Căpăţânii străjuind albia îngustă a Oltului la intrarea în defileu.

Peisajul este superb si obiectivele de pe parcurs sunt variate:  de la manastirile de pe Valea Oltului (Manastirea Cozia, Schitul Ostrov etc.), pana la statiunile balneo-climaterice (Calimanesti, Cuciulata). Bineinteles, exista multe poduri si o parte destul de consistenta din drum se face cu stanca intr-o parte a soselei si cu malul Oltului in alta (de aceea si nevoia indicatoarelor de „Caderi de pietre”).

Trecerea peste un pod, pe defileul Oltului

Trecerea peste un pod, pe defileul Oltului

Mai mult decat atat, in partea de inceput a defileului, exista pe langa poduri si tunele, ruinele unor cetati sau turnuri de observatie. Din pacate nu este nici o pancarta care sa elucideze originea acestora, dar merita totusi sa le admirati!

Urmele unei cetati, pe malul Oltului

Urmele unui turn, pe malul Oltului

Defileul Oltului

Defileul Oltului

Defileul Oltului

Defileul Oltului

Defileul Oltului

Drum pe Defileul Oltului

Defileul Oltului de la Cozia

Defileul Oltului de la Cozia

Defileul Oltului

Defileul Oltului

Baile Govora

Filed under: Statiuni Balneo-Climaterice, Valcea — Etichete:, — nadiut @ 19:06

Băile Govora (simplu Govora) este un oraş-staţiune aşezat în nord-estul judeţului Vâlcea. Numele de Govora îi vine din dialectul traco-dac şi înseamnă adâncitură, vale cu multe izvoare. Proprietatile terapeutice ale acestei statiuni provin de la apa sărată, iodurată şi nămolul sapropelic.

Pentru mai multe informatii despre Baile Govora, puteti accesa site-ul lor: http://www.bailegovora.ro/

Statiunea in trecut

Initial (in 1876), s-au gasit zacaminte de pacura si apa sarata si abia in 1879 incepe exploatarea izvorelor, tratamentul făcându-se un timp în copăi (căzi de baie din lemn) amenajate la Manastirea Govora în chilii (care se afla la 6 km de izvoare). Apa de la aceste izvoare era dusă cu sacalele (nişte butoaie mari puse în care trase de animale) la mănăstire. Primul stabiliment pentru tratament balnear ia fiinţă în anul 1887 şi avea 29 de cabine pentru băi calde.

Inaugurarea oficială a staţiunii are loc în anul 1910 odată cu darea în exploatare a hotelului Palace, care are particularitatea constructivă ca fiecare cameră să aibă cel puţin o oră soare pe zi. Se spunea că la Govora se închiria soarele cu ora. Tot atunci se dă în exploatare o bază de tratament cu căzi de baie din fontă, centrala termică pentru încălzirea apei şi iarna pentru căldură.

Ulterior, paralel cu dezvoltarea staţiunii se construiesc alte hoteluri şi pensiuni, se dezvoltă ca localitate, devenind după anii 1950 oraş.

Statiunea azi

Desi ne-am plimbat prin statiune ceva vreme, nu am gasit decat un fel de biserica cu o arhitectura mai deosebita si un strand, numit „Salus”, care desi avea cabanute de camping, nu parea mai ‘in forma’ decat strandul din Ocnele Mari. Din panourile de la intrarea in acest strand aflam ca:

Strandul „Salus” contine ape minerale iodurate, usor bromurate, concentrate, cloruro-sodice, hipotermale, hipertone.

Indicatii terapeutice (dupa sfatul medicului):

  • reumatism cronic degenerativ
  • reumatism abarticular
  • sechele musculo-tendinoase post-traumatice
  • afectiuni neurologice cronice

Contraindicatii (dupa sfatul medicului):

  • afectiuni vardicace decompensate
  • afectiuni vasculare cronice
  • tulburari neurologice grave
  • unele afectiuni endocrine etc.

Sfaturi utile:

  • expunerea la soare se va face progresiv, incepand de la 10 minute, pana la 2-3 ore pe zi, evitand intervalul dintre orele 12-15
  • accesul in bazine este permis doar intre orele 8:00-18:30
  • inainte de intrarea in bazine, folositi dusurile
  • sunt interzise plonjarile si scufundarile in apa
  • pastrati ordinea si curatenia

Tarife:

  • intrare adulti: 5 lei/persoana
  • intrare copii: 3 lei/persoana
  • inchiriat casute – tip A : 44 lei/zi
  • inchiriat casute – tip B : 34 lei/zi

Strandul "Salus"

Strandul "Salus"

Strandul "Salus"

Strandul "Salus"

Statiunea este mare si este foarte bogata din punct de vedere arhitectonic, pacat insa ca multe cladiri sunt in paragina.

Biserica cu arhitectura aparte

Biserica cu arhitectura aparte

Ocnele Mari

Filed under: Statiuni Balneo-Climaterice, Valcea — Etichete:, — nadiut @ 18:28

Ocnele Mari (judetul Valcea) este cunoscuta ca o statiune balneo-climaterica. Proprietatile terapeutice ale zonei se datoreaza apelelor clorosodice şi iodurate, secondate de nămolul sapropelic (formate deasupra masivului). Aceste ape în combinaţie cu nămolul sapropelic tratează reumatismul, afecţiunile ginecologice şi afecţiuni ale sistemului osos la copii.

Statiunea este inca functionabila, in sezonul cald si pare a fi un loc destul de linistit. Strandul era plin cand am ajuns noi si asta probabil pentru ca mereu exista oameni care vin la tratament in aceasta statiune; Daca decideti sa va balaciti putin in apa strandului, datorita apei sarate, va veti trezi cu pete albe de sare pe corp si probabil va veti obisnui mai usor cu mirosul pregnant de sare.

Strandul din Ocnele Mari

Strandul din Ocnele Mari

Strandul din Ocnele Mari

Strandul din Ocnele Mari

Tot in Ocnele Mari am gasit (evident, deoarece am gresit drumul) si o bisericuta parasita, care mai avea putin si s-ar fi daramant. Dealtfel, chiar erau panouri de avertizare, ca nu cumva cineva sa se aventureze in zona respectiva si sa fie surprins de un perete care cade sau de o parte din biserica, care s-ar putea surpa.

Biserica in ruine din Ocnele Mari

Biserica in ruine din Ocnele Mari

Biserica in ruine din Ocnele Mari

Biserica in ruine din Ocnele Mari

Circuit prin Romania – septembrie 2008

In limita timpului disponibil voi face o serie de articole despre un circuit pe care l-am facut anul trecut prin tara. Probabil ca va trebui sa aveti putina rabdare, intrucat sunt multe de spus, multe poze si amintiri si trebuie sa imi fac ordine intre ele. As dori de asemenea sa pun niste harti pentru trasee, insa probabil va dura pana cand o sa gasesc o harta care sa fie si gratuita si sa imi permita sa afisez traseele si obiectivele.

De asemenea, intrucat ar fi un post mult prea mare daca as scrie totul aici, am preferat sa fac cate un post individual pentru fiecare obiectiv de pe traseu, asadar, dati click pe linkurile din descrierile de mai jos pentru a vedea poze si povestiri mai detaliate.


Ziua 1 – Sambata – 06.09.2008 – 350 km parcursi

Asadar, am plecat intr-o minunata zi de sambata, pe la ora 9:25 din Brasov, prin Poiana Marului, in directia Sibiu (dar n-am ajuns pana in Sibiu), luand-o la stanga in Avrig, pe valea Oltului. Apoi ne-am oprit la Manastirea Cozia si am poposit pe terasa Oltului, unde era liniste si racoare si am mancat. Continuand traseul, ne-am indreptat spre Schitul Ostrov; de aici, prin Ramnicu Valcea, continuand cu Ocnele Mari si cu Baile Govora; mai departe, un pelerinaj pe la Manastirea Dintr-un Lemn, Manastirea Horezu si Manastirea Bistrita, ajungand pe intuneric apoi in localitatea Polovragi (jud. Gorj), unde am si dormit peste noapte.


P.S. multumiri Danei, pentru ca a tinut jurnalul de calatorie

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.