Turist in Romania

29 Iulie 2009

Manastirea Sambata de Sus

Filed under: Brasov, Manastiri — Etichete:, , , — nadiut @ 05:39

Manastirea Sambata de Sus (sau Manastirea Bracoveanu) este una dintre manastirile cele mai cunoscute din zona Brasov-Sibiu, fiind renumita pentru frumusetea sa, pentru centrul cultural si religios pe care il reprezinta si nu in ultimul rand pentru incarcatura istorica pe care o are.

Din punct de vedere geografic, ea de afla la poalele muntilor Fagarasului, in satul Sambata de Sus, comuna Voila, judetul Brasov. Este usor de ajuns la manastire, intrucat exista indicatoare pe drumul de la Fagaras la Sibiu, iar drumul este intr-o stare foarte buna, fiind recent reparat. Daca veniti din Fagaras, in Sambata de Jos se face o bifurcatie la stanga, iar de acolo mai sunt circa 15 km de drum asfaltat, care trece prin Sambata de Sus, indreptandu-se spre munte, printr-o livada de pomi fructiferi (in vremurile bune, aici era plin de visine si mere, insa acum nu mai sunt ingrijite livezile) si apoi la un complex turistic, care e impaienjenit de vile, campinguri si hoteluri pentru turistii care vin in acesta zona. La un moment dat, in complex, se face bifurcatie la dreapta, spre Manastirea Sambata de Sus, de acolo mai sunt doar cativa metri pana in parcarea din fata manastirii.

Panorama Curtea Manastirii

Panorama Curtea Manastirii

Panorama Curtea Manastirii

Panorama Curtea Manastirii

Manastirea Sambata de Sus a fost ctitorita in anul 1696 de Constatin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti (1699-1714), asezamantul fiind de-a lungul existentei sale, un centru de spiritualitate si cultura pentru populatia romaneasca din Tara Fagarasului. In secolele urmatoare, biserica va deveni un model imitat de numeroase edificii religioase ortodoxe din Tara Barsei, valea Tarnavei Mari si zona Sibiului, in timp ce frescele, tipariturile si icoanele daruite de ctitor vor contribui in mod decisiv la raspandirea stilului brancovenesc in Transilvania.

Biserica Manastirii, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construita pe locul unui schit, mentionat documentar in anul 1656 pe mosia Sambata de Sus, ce apartinea bunicului domnitorului, vornicul Preda Brancoveanu. Intre 1766-1767, biserica a fost pictata de zugravii Ionascu si Pana. In 1785, manastirea a fost desfiintata din ordin imparatesc, cazand mai apoi in ruina.

Biserica are un plan triconic, cu abside semicirculare la interior si poligonale la exterior, turla pe naos si un decor al fatadelor caracteristic arhtiecturii de la sud de Carpati. Pridvorul de pe latura de vest, cu arcade pe coloane din piatra a fost adaugat intre anii 1926-1936, cand biserica si clopotnita manastirii au fost restaurate din initiativa mitropolitului Nicolae Balan, sub indrumarea Comisiunii Monumentelor Istorice. Incinta manastirii a fost recontruita in stsil neobrancovenesc, incepand cu 1985, la initiativa mitropolitului Antonie Plamadeala si adaposteste o biblioteca ce cuprinde carti vechi, o bogata colectie etnografica si de arta religioasa, precum si o remarcabila colectie de icoane pe sticla, apartinand prinicipalelor centre de pictura populara din Transilvania, active in secolele XVIII-XX.

Manastirea are doua biserici: biserica veche, care a fost refacuta in 1926, peste temeliile vechiului schit din 1676, si o biserica noua, care se afla la etajul uneia din cladirile care delimiteaza curtea interioara a Manastirii. Asadar, curtea este dreptunghiulara, avand pe margini ziduri si cladiri (Biserica noua, trapeza, foisorul Brancovenesc, muzeu, biblioteca, chiliile, Staretia etc), iar in centrul curtii este plasata biserica veche.

La intrarea in curtea manastirii, exista o placa de marmura in care stau scrise informatii despre istoria si ctitorii manastirii:

Sfanta Manastirea aceasta „Brancoveanu” din Sambata de Sus, Tara Fagarasului cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost zidita de Constantin Basarab Branconveanu, Voievodul Tarii Romanesti de peste munti, in anul 1696. A fost daramanta din temelie cu tunurile de catre habsburgii catolici, in anul 1785, pentru ca monahii ortodocsi de aici n-au vrut sa treaca la unitatie. Biserica a fost restaurata in anul 1928 de catre Mitropolitul Nicolae Balan, el devenind al doilea ctitor.

Incinta in stil brancovenesc asa cum se vede azi, cu chilii si paraclis inchinat „Sfintilor Martiri Brancoveni”, canonizati in 1992, a fost zidita din temelie, cu ajutorul lui Dumnezeu din initiativa si sub indrumarea permanenta a Inalt Prea Sfintiei Sale, Mitropolitul Antonie Plamadeala al Ardealului, Crisanei si Maramuresului, al treilea ctitor. Intre 1985-1993, staret fiind Arhimandritul Veniamin Tohaneanu, care cu ravna a ostenit pentru ridicarea noii zidiri impreuna cu toata obstea calugarilor.

Sfintirea s-a facut la 15 august 1993, de catre S.S. Patriarhul Ecumenic Bartolomeos I al Constantinopolului, Noua Roma, de catre P.F. Patriarh Teoctist I al Romaniei, de catre I.P.S. Mitropolit Antonie al Ardealului, Crisanei si Maramuresului, impreuna cu alti inalti ierarhi din Patriarhia ecumenica si Patriarhia romana.
Conceptia arhitecturala a incintei si a paraclisului apartine Mitropolitului Ctitor, arhitectrului Nicolae Diaconu si altor colaboratori, ale caror nume, ca si ale tuturor ostenitorilor si donatorilor, ne rugam sa fie scrise si in ceruri.

Pe una din laturile care inconjoara curtea interioara (cea din dreapta, cum intrati in curte) se afla trei mozaicuri, precum si morminte si pietre funerare pentru ctitorii manastirii si mitropoliti:

  • Nicolae – Arhimandrit si Mitropolit (1882-1957)
  • Dr. Nicolae Colan – Arhiepiscop si Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului (1957-1967)
  • Sf. Voievod Martir Constantin Brancoveanu – Domnul Tarii Romanesti, anii 1688-1714, inmormantat la Biserica „Sf. Gheorghe” din Bucuresti
  • Dr. Nicolae Mladin – Arhiepiscop si Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului (1967-1981)
  • Dr. Antonie Plamadeala – Arhiepiscop si Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului (1982-2006)

Coridor interior curtii, cu mormintele ctitorilor

Coridor interior curtii, cu mormintele ctitorilor

Coridor interior curtii, spre muzeu

Coridor interior curtii, spre muzeu

Latura interioara cu foisorul, muzeul, bilbioteca si chilii

Latura interioara cu foisorul, muzeul, bilbioteca si chilii

Manastirea are propria sa bucatarie, brutarie si pastravarie, asa incat daca ajungeti la manastire (mai ales in zile de duminica sau de sarbatoare) si va este foame, mai mult ca sigur veti putea manca in trapeza manastirii. Mancarea aici este foarte buna si tine cont de post. De asemenea, trapeza este incapatoare si foarte frumos pictata pe interior.

Trapeza

Trapeza

Trapeza

Trapeza

Biserica Veche a fost restaurata, si pe fresca de pe peretele din pridvor se pot vedea fragmente din pictura initiala. Biserica noua aduce a fost pictata de 3 echipe, fiecare cate o parte din naos si se poate observa destul de usor o oarecare diferenta de stiluri. Elementele de originalitate ale bisericii noi se pot observa in iconostasul care contine in mare parte icoane pe sticla (deoarece manastirea este un centru important pentru pictura pe sticla, avand si un atelier dedicat), precum si in fresca din pronaos, unde este reprezentata scena martiriului Sfintilor Brancoveni. Este o scena unica, in care sunt reprezentati turcii si sultanul lor.

Locul unde spovedeste Parintele Teofil

Locul unde spovedeste Parintele Teofil

Biserica Veche si cea Noua

Biserica Veche si cea Noua

Biserica Veche

Biserica Veche

Catapeteasma Bisericii Vechi

Catapeteasma Bisericii Vechi

Fresca din pridvorul bisericii vechi - Judecata de Apoi

Fresca din pridvorul bisericii vechi - Judecata de Apoi

Catapeteasma Bisericii Noi

Catapeteasma Bisericii Noi

Pictura din naosul Bisericii Noi

Pictura din naosul Bisericii Noi

Biblioteca manastirii este foarte mare, continand chiar si carti vechi si rare, dar si carti de beletristica (donate), mojoritatea fiind donate. Muzeul are o colectie mare de obiecte de cult (donate), precum si de icoane pe sticla. Merita vizitat!

In exteriorul curtii, pe partea dreapta (relativ la intrarea in manastire) se afla „Academia Sambata”, un centru de spiritualitate, cultura, arta si stiinta. Aici exista pe langa sala de conferinta si locuri de cazare, asadar daca va intereseaza sa stati la manastire, puteti incerca aici sau in partea diametral opusa a curtii manastirii (tot pe exterior), unde exista la fel, o casa cu camere pentru cazare. La cativa metri de aceasta ultima cladire, exista doua lacuri, in care deobicei exista pestisori sau broscute (in functie de anotimp) si bineinteles, scaldatul este interzis in ele, deoarece inca sunteti pe proprietatea manastirii. Peisajul insa este demential, deoarece de aici, daca cerul nu este innorat, se vad crestele Fagarasilor si chiar deasupra lacului mai mare se vede „Fereastra Mare” prin care se poate ajunge pe creasta.

Academia "Sambata de Sus"

Academia "Sambata de Sus"

Exteriorul Curtii Manastirii, spre lacuri

Exteriorul Curtii Manastirii, spre lacuri

In exteriorul curtii manastirii, exista un monument ridicat in cinstea eroilor rezistentei aticomuniste din Muntii Fagarasului. Aici, in fiecare an, de Sf. Ilie (daca este duminica), daca nu, in saptamana urmatoare, se aduna oamenii din satele din preajma: copii, sotiile si prietenii celor care si-au dat viata luptand impotriva comunismului, in munti, si le aduc un omagiu acestora.

Monumentul Eroilor

Monumentul Eroilor

Comemorarea Eroilor

Comemorarea Eroilor

Daca in schimb ati fi luat-o inainte (pe drumul neasfaltat, forestier) la bifurcatia din complexul turistic (nu spre dreapta, adica spre manastire) aveti la dispozitie de aici 3 alternative:

  1. la prima bifurcatie a drumului, daca o luati la dreapta, spre orasul Victoria, veti ajunge pe un drum forestier, in spatele manastirii, de unde se vede intreaga manastire (drumul fiind la o altitudine mai mare decat manastirea) si de asemenea, pe partea stanga (exista indicator) este un locas foarte des vizitat de credinciosii care vin la manastire: Izvorul Parintelui Arsenie Boca. Aici este locul ideal pentru un moment de reculegere, de meditatie sau de rugaciune, in mijlocul naturii, departe de galagia si agitatia lumii.

    Izvorul Parintelui Arsenie Boca

    Izvorul Parintelui Arsenie Boca

    Troita langa Izvorul Parintelui Arsenie Boca

    Troita langa Izvorul Parintelui Arsenie Boca

    De asemenea, vara, pe acest drum sunt multe tufe pline cu fructe de padure (zmeura, mure).

    Mure

    Mure

  2. daca la aceeasi bifurcatie o luati inainte, treceti de un camping pentru elevi, veti gasi pe partea stanga o pastraverie – de aici se pot cumpara pastravi si exista si un restaurant langa pastravarie, unde puteti manca (atentie insa, preturile pot fi mai piperate)
  3. daca continuati mai departe de pastravarie, tot inainte, este recomandat sa fiti echipat de o excursie pe munte, intrucat drumul duce la Cabana Sambata. Evident, drumul va deveni poteca prin padure si va urma cursul apei Sambata, asadar mare atentie sa nu aruncati nimic pe apa Sambatei 🙂 . Voi detalia mai multe despre Cabana Sambata in alt post, pentru ca sunt multe de povestit.
Anunțuri

25 Iulie 2009

Manastirea Cozia

Filed under: Manastiri, Valcea — Etichete:, , , — nadiut @ 21:49

O sa mai completez povestea in curand…

Manastirea Bistrita

Filed under: Manastiri, Valcea — Etichete:, — nadiut @ 21:37

Mănăstirea Bistriţa, ctitorie a boierilor Craioveşti (banul Craiovei Barbu şi fraţii săi Pârvu vornicul, Danciu armaşul şi Radu postelnicul), a fost zidită între anii 1492-1494, se află în satul Bistriţa a comunei Costeşti din judeţul Vâlcea, pe pitoreasca vale a râului cu acelaşi nume. Faptul este atestat de un document din 16 martie 1494 al lui Vlad Călugărul.

Mănăstirea a fost distrusă din temelii de către Mihnea Vodă la 1509 care lupta împotriva Craioveştilor. Un document al vremii specifică ca Mihnea Vodă lupta împotriva Croioveştilor „şi mănăstirea lor, carea o făcuse ei pre râul Bistriţii din temelie o au risipit”. Este refăcută în timpul lui Neagoe Basarab între 1515 – 1519 tot de Craioveşti.

Marele ban Barbu Craiovescu al Olteniei aduce de la Constantinopol cea mai de preţ comoară a lăcaşului, moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul. Trupul sfântului nu a putrezit niciodată şi s-a dovedit purtător de mari daruri: vindecă bolile trupeşti şi sufleteşti, aduc ploaia pe timp de secetă, lucru ce face ca lăcaşul să fie asaltat de numeroşi perelini. Legenda spune că moaştele sfântului au fost cumpărate de Barbu Croiovescu de la un turc cu aur.Turcul bănuia că va lua o sumă importantă echivalentă cu greutatea moaştelor. Însă dragostea banului faţă de moaşte are alt deznodămât: aşezate pe un taler, întradevăr cântăresc greu, dar când banul Craiovescu pune galbenii talerul se echilibrează la o sumă mică. Acest lucru face ca turcul să exclame:”Vezi, vezi, cum creştin la creştin trage”. Se mai spune că la 1763 când epidemia de ciumă cuprinsese Bucureştiul este adusă racla cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul în faţa Mitropoliei, iar în urma rugăciunilor ţinute ciuma a început să dea înapoi dispărând definitiv. În anul 1656 Constantin Voievod, donează o raclă de argint în care să fie aşezate sfintele moaşte.

Un alt element unic al acestei manastiri este o icoana realizata printr-o tehnica aparte, folosind scandurele verticale, care vazuta din 3 unghiuri diferite dezvaluie 3 icoane diferite (imi pare rau ca nu am poze care sa arate acest lucru).

De remarcat faptul că în complexul monahal de la Bistriţa s-a instalat prima tiparniţă din Ţara Românească, a ieromonahului Macarie, precum şi o legătorie de cărţi bisericeşti. Aici – după opinia unor cercetători – s-a tipărit în 1508 „Liturghierul slavon” al călugărului Macarie, prima carte tipărită pe pământ românesc.

Sub indrumarea Episcopiei Ramnicului, Manastirea Bistrita are si un o pagina web: http://www.episcopia-ramnicului.ro/manastiri/manastirea-bistrita, conform careia aflam ca:

  • Stareţa este Mihaela Tamaş
  • Numarul de telefon este : +40.250.863327
  • Ofera posibilitate de cazare

Manastirea Hurezi

Filed under: Manastiri, Valcea — Etichete:, — nadiut @ 21:23

Manastirea Hurezi apartine de satul Romanii de Jos, orasul Horezu, judetul Valcea. Pe langa manastirea in sine, acest loc este renumit si pentru ceramica; daca aveti noroc sa prindeti lumina, mai mult ca sigur ca pana la manastire veti gasi mesteri locali care vand tot felul de produse din ceramica: de la farfurii pana la obiecte de decoratiuni interioare.

Manastirea da impresia unei adevarate fortarete, in mijlocul careia se afla o biserica grandioasa, cu un altar splendid, auriu.

Biserica Manastirii Hurezi

Biserica Manastirii Hurezi

Foisorul Manastirii Hurezi

Foisorul Manastirii Hurezi

Din panoul asezat la intrarea in manastire aflam ca Manastirea Hurezi face parte din Patrimoniul Mondial si ca:

Manastirea Hurezi constituie un ansamblu monastic din Tara Romaneasca, unic in sud-estul Europei, sinteza postbizantina, fidela traditiei ortodoxe, edificata dupa tipicul marilor manastiri de la Muntele Athos. Intemeiat de Constantin Brancoveanu intre 1690-1697, ansamblul este completat si extins de-a lungul secolelor de catre egumenii Dionisie Balaceanu (Fosiorul lui Dionisie) – 1734-1735, Hrisant -1850 si Ioanichie – 1854-1873.

Manastirea a fost restaurata de arhitectul Ghika-Budesti intre anii 1908-1909 si de arhitectul Stefan Bals intre 1960-1978. Hurezii pun in evidenta un program complex, nou, niciodata reluat in Tara Romaneasca, conceput potrivit unor trasee reculatoare, renascentiste, dupa o axa orientata est-vest, cu o incinta principala de plan dreptunghiular, in centrul careia se afla Biserica Mare si patru schituri amplasate in afara incintei, in cele patru puncte cardinale.

  • La est – Bolnita (spitalul)
  • La nord – Schitul „Sfintii Apostoli Petru si Pavel”
  • La vest – „Schitul Sfantul Stefan”
  • La sud – biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”.

In incinta mare:

  • La vest se afla paraclisul, inaltat deasupra trapezei, bucataria (cuhnia) si brutaria, Foisorul lui Dionisie
  • La sud – turnul clopotnita si casa domneasca cu foisoare
  • La nord – corpul chiliilor. „Biserica Mare” cu hramul Sfintii Imparati Constantin si Elena, de plan triconc, destinata sa devina necropola a familiei lui Constantin Brancoveanu, adaposteste, in pronaos, sarcofacul gol al domnitorului. Ea pastreaza picturile murale originale, realizate intre 1692 si 1702 de 12 zugravi condusi de Constantinos si Ioan.

Hurezii devin un mare centru artistic in jurul caruia s-a nascut „stilul brancovenesc”, model de referinta pentru o mare varietate de interpretari, pana dupa 1800.

Sub indrumarea Episcopiei Ramnicului, Manastirea Hurezi are si un o pagina web: http://www.episcopia-ramnicului.ro/manastiri/manastirea-hurezi, conform careia aflam ca:

  • Stareţa este Pavelina Gagea
  • Numarul de telefon este : +40.250.860071
  • Ofera posibilitate de cazare:
    • 20 de locuri, dormitoare cu 1-2 locuri
    • la mansardă: 3 camere cu 4 paturi

Schitul Ostrov

Filed under: Manastiri, Valcea — Etichete: — nadiut @ 20:19

La Manastirea Ostrov (=insula) se ajunge trecand peste Olt (din apropiere de Manastirea Cozia), si ajuns aici, in mod cert te izbeste grija maicutelor pentru flori si frumos, precum si linistea de care ai parte in acest colt de Rai.

Schitul Ostrov

Schitul Ostrov

Chiliile Schitului Ostrov

Chiliile Schitului Ostrov

Gradina Schitului Ostrov

Gradina Schitului Ostrov

Gradina Schitului Ostrov

Gradina Schitului Ostrov

La intrarea in biserica manastirii, exista o descriere a lacasului:

Ctitorie voievodala, Sfantul Schid Ostrov, este asezat la poalele Muntelui Cozia, pe insula Ostrov, care se ridica din apele Oltului in centrul statiunii Calimanesti. Sfanta asezare monahala are hramul Nasterea Maicii Domnului, care se preznuieste la 8 septembrie.

Prima atestare documentara a Sfantului Schit Ostrov se datoreaza unui hrisov din 26 aprilie 1500, emis de cancelaria domnitorului Radu cel Mare, in care se precizeaza ca acesta manastire, fiind „parasita de binecinstitorii, sfant-rapostatii domni mosii si stramosii nostri” avea nevoie sa fie rezidita si intarita cu danii. Cercetarile arheologice intreprinse aici in anul 1980, au scos la iveala monede si ceramica apartinand secolelor XIV si XV, deci anterioare primei atestari documentare. Aceste dovezi, ca si referirile domnitorului Radu cel Mare la mosii si stramosii sai, au condus la ipoteza ca Sfantul Schit Ostrov isi are inceputurile in secolul al XIV-lea, ca si Sfanta Manastire Cozia.

In infatisarea sa actuala, biserica Sfantului Schit Ostrov este ctitoria recunoscuta a domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521) si a Despinei Doamna, sotia sa, fiica a despotului sarb Ioan Brancovici. Dupa moartea lui Neagoe Basarab, Despina Doamna, care va mai trai inca 33 de ani dupa moartea sotului sau, se calugareste la Schitul Ostrov, sub numele de Platonida.

Pisania initiala s-a pierdut, Pisania actuala, de deasupra usii de la intrarea in biserica, datand din 20 iunie 1760 precizeaza doar numele ctitorilor si data incheierii lucrarilor, anul 1522. Realizarea constructiei, dificla datorita asezarii sale in mijlocul Oltului, s-a desfasurat, dupa unii cercetatori, pe o perioada de 2 ani (1520-1522).

Alaturi de marile ctitorii ale domnitorului Neagoe Basarab, biserica Schitului Ostrov isi gaseste un loc aparte prin farmecul deosebit la proportiilor sale, care pastreaza, la scara redusa, toate particularitatile structurale ale bisericilor Vodita II si Cozia. Este construita din piatra de rau si caramida, folosindu-se ca liant varul hidraulic.

Planul sub forma de cruce al bisericii se compunea initial din trei compartimente: altar, naos si pronaos. Pridvorul de lemn a fost adaugat ulterior. Pronaosul, de forma aproape patrata, este acoperti de o bolta semicilindrica si este separat de naos printr-un perete despartitor. Naosul, incoronat de turla, are doua abside laterale, iar spre est, da bisericii in exterior un aspect circular. Bolta naosului este reziliata din semicilindre si semicalote. Turla este sprijinita de patru pandativi nascuti din zidurile exterioare. Un aspect interesant este dat de sfera trunchiata de la baza turlei (in interior), solutie constructiva asemanatoare cu cea folosita de turla centrala de pe pronaosul bisericii episcopale de la Curtea de Arges. In absida altarului, nisele destinate proscomidiei si vesmantarului sunt sapate in grosimea zidurilor. Absida altarului este semicirculara in interior si heptagonala in exterior. Decoratiunile exterioare ale fatadelor au elemente care amintesc de caracteristici ale vechii arhitecturi bizantine.

Initial, biserica nu a fost pictata, ctitorii ei impodobind-o cu icoane, cele mai valoroase aflandu-se in prezent in patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei. Pictura murala (fresca) a fost realizata intre anii 1752-1760 asa cum atesta inscriptile pastrate in biserica, in care se regasesc si numele unor pictori zugravi (Dimitrie zugrav si Teodor zugrav). Programul iconografic urmeaza stilul bizantin. Se remarca, prin realizarea lor artistica deosebita, icoana Deisis care il reprezinta pe Domnul Iisus Hristos ca Mare Imparat si Mare Arhiereu avand de-o parte pe Maica Domnului si Arhanghelul Mihail si de cealalta parte pe Sfantul Ioan Botezatorul si Arhanghelul Gavril (naos, absida de sud), icoana Coborarii de pe Cruce a Domnului Iisus Hristos si Sfintii Parinti autorii de liturghii (altar), Pantocratorul, o lucrare de o rara frumuseste care domina naosul din inaltimea turlei.

Schitul Ostrov, de la zidirea sa si pana in 1890 a fost manastire de calugarite, numarul lor fiind cuprins intre 35 si 40, ele ducandu-si viata aici in munca si rugaciune. Dupa anul 1890, schitul a fost transformat in schit de calugari, iar incepand cu 1996 schitul redevine manastire de calugarite.

In jurul schitului a existat un parc secular de o frumusete deosebita, parc care a disparut in 1980, cand datorita lucrarilor impuse de amenajarile hidrotehnice de la Olt, insula a fost inaltata cu 6m si odata cu insula a fost ridicata si biserica Schitului Ostrov. Actualmente, in jurul schitului este un nou parc in mijlocul caruia exista o intr-o noua stralucire Schitul Ostrov, una din bijuteriile artei romanesti, loc de inchinaciune si pomenire a inaintasilor neamului romanesc.

Circuit prin Romania – septembrie 2008

In limita timpului disponibil voi face o serie de articole despre un circuit pe care l-am facut anul trecut prin tara. Probabil ca va trebui sa aveti putina rabdare, intrucat sunt multe de spus, multe poze si amintiri si trebuie sa imi fac ordine intre ele. As dori de asemenea sa pun niste harti pentru trasee, insa probabil va dura pana cand o sa gasesc o harta care sa fie si gratuita si sa imi permita sa afisez traseele si obiectivele.

De asemenea, intrucat ar fi un post mult prea mare daca as scrie totul aici, am preferat sa fac cate un post individual pentru fiecare obiectiv de pe traseu, asadar, dati click pe linkurile din descrierile de mai jos pentru a vedea poze si povestiri mai detaliate.


Ziua 1 – Sambata – 06.09.2008 – 350 km parcursi

Asadar, am plecat intr-o minunata zi de sambata, pe la ora 9:25 din Brasov, prin Poiana Marului, in directia Sibiu (dar n-am ajuns pana in Sibiu), luand-o la stanga in Avrig, pe valea Oltului. Apoi ne-am oprit la Manastirea Cozia si am poposit pe terasa Oltului, unde era liniste si racoare si am mancat. Continuand traseul, ne-am indreptat spre Schitul Ostrov; de aici, prin Ramnicu Valcea, continuand cu Ocnele Mari si cu Baile Govora; mai departe, un pelerinaj pe la Manastirea Dintr-un Lemn, Manastirea Horezu si Manastirea Bistrita, ajungand pe intuneric apoi in localitatea Polovragi (jud. Gorj), unde am si dormit peste noapte.


P.S. multumiri Danei, pentru ca a tinut jurnalul de calatorie

Blog la WordPress.com.