Turist in Romania

25 Iulie 2009

Manastirea Cozia

Filed under: Manastiri, Valcea — Etichete:, , , — nadiut @ 21:49

O sa mai completez povestea in curand…

Manastirea Bistrita

Filed under: Manastiri, Valcea — Etichete:, — nadiut @ 21:37

Mănăstirea Bistriţa, ctitorie a boierilor Craioveşti (banul Craiovei Barbu şi fraţii săi Pârvu vornicul, Danciu armaşul şi Radu postelnicul), a fost zidită între anii 1492-1494, se află în satul Bistriţa a comunei Costeşti din judeţul Vâlcea, pe pitoreasca vale a râului cu acelaşi nume. Faptul este atestat de un document din 16 martie 1494 al lui Vlad Călugărul.

Mănăstirea a fost distrusă din temelii de către Mihnea Vodă la 1509 care lupta împotriva Craioveştilor. Un document al vremii specifică ca Mihnea Vodă lupta împotriva Croioveştilor „şi mănăstirea lor, carea o făcuse ei pre râul Bistriţii din temelie o au risipit”. Este refăcută în timpul lui Neagoe Basarab între 1515 – 1519 tot de Craioveşti.

Marele ban Barbu Craiovescu al Olteniei aduce de la Constantinopol cea mai de preţ comoară a lăcaşului, moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul. Trupul sfântului nu a putrezit niciodată şi s-a dovedit purtător de mari daruri: vindecă bolile trupeşti şi sufleteşti, aduc ploaia pe timp de secetă, lucru ce face ca lăcaşul să fie asaltat de numeroşi perelini. Legenda spune că moaştele sfântului au fost cumpărate de Barbu Croiovescu de la un turc cu aur.Turcul bănuia că va lua o sumă importantă echivalentă cu greutatea moaştelor. Însă dragostea banului faţă de moaşte are alt deznodămât: aşezate pe un taler, întradevăr cântăresc greu, dar când banul Craiovescu pune galbenii talerul se echilibrează la o sumă mică. Acest lucru face ca turcul să exclame:”Vezi, vezi, cum creştin la creştin trage”. Se mai spune că la 1763 când epidemia de ciumă cuprinsese Bucureştiul este adusă racla cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul în faţa Mitropoliei, iar în urma rugăciunilor ţinute ciuma a început să dea înapoi dispărând definitiv. În anul 1656 Constantin Voievod, donează o raclă de argint în care să fie aşezate sfintele moaşte.

Un alt element unic al acestei manastiri este o icoana realizata printr-o tehnica aparte, folosind scandurele verticale, care vazuta din 3 unghiuri diferite dezvaluie 3 icoane diferite (imi pare rau ca nu am poze care sa arate acest lucru).

De remarcat faptul că în complexul monahal de la Bistriţa s-a instalat prima tiparniţă din Ţara Românească, a ieromonahului Macarie, precum şi o legătorie de cărţi bisericeşti. Aici – după opinia unor cercetători – s-a tipărit în 1508 „Liturghierul slavon” al călugărului Macarie, prima carte tipărită pe pământ românesc.

Sub indrumarea Episcopiei Ramnicului, Manastirea Bistrita are si un o pagina web: http://www.episcopia-ramnicului.ro/manastiri/manastirea-bistrita, conform careia aflam ca:

  • Stareţa este Mihaela Tamaş
  • Numarul de telefon este : +40.250.863327
  • Ofera posibilitate de cazare

Manastirea Hurezi

Filed under: Manastiri, Valcea — Etichete:, — nadiut @ 21:23

Manastirea Hurezi apartine de satul Romanii de Jos, orasul Horezu, judetul Valcea. Pe langa manastirea in sine, acest loc este renumit si pentru ceramica; daca aveti noroc sa prindeti lumina, mai mult ca sigur ca pana la manastire veti gasi mesteri locali care vand tot felul de produse din ceramica: de la farfurii pana la obiecte de decoratiuni interioare.

Manastirea da impresia unei adevarate fortarete, in mijlocul careia se afla o biserica grandioasa, cu un altar splendid, auriu.

Biserica Manastirii Hurezi

Biserica Manastirii Hurezi

Foisorul Manastirii Hurezi

Foisorul Manastirii Hurezi

Din panoul asezat la intrarea in manastire aflam ca Manastirea Hurezi face parte din Patrimoniul Mondial si ca:

Manastirea Hurezi constituie un ansamblu monastic din Tara Romaneasca, unic in sud-estul Europei, sinteza postbizantina, fidela traditiei ortodoxe, edificata dupa tipicul marilor manastiri de la Muntele Athos. Intemeiat de Constantin Brancoveanu intre 1690-1697, ansamblul este completat si extins de-a lungul secolelor de catre egumenii Dionisie Balaceanu (Fosiorul lui Dionisie) – 1734-1735, Hrisant -1850 si Ioanichie – 1854-1873.

Manastirea a fost restaurata de arhitectul Ghika-Budesti intre anii 1908-1909 si de arhitectul Stefan Bals intre 1960-1978. Hurezii pun in evidenta un program complex, nou, niciodata reluat in Tara Romaneasca, conceput potrivit unor trasee reculatoare, renascentiste, dupa o axa orientata est-vest, cu o incinta principala de plan dreptunghiular, in centrul careia se afla Biserica Mare si patru schituri amplasate in afara incintei, in cele patru puncte cardinale.

  • La est – Bolnita (spitalul)
  • La nord – Schitul „Sfintii Apostoli Petru si Pavel”
  • La vest – „Schitul Sfantul Stefan”
  • La sud – biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”.

In incinta mare:

  • La vest se afla paraclisul, inaltat deasupra trapezei, bucataria (cuhnia) si brutaria, Foisorul lui Dionisie
  • La sud – turnul clopotnita si casa domneasca cu foisoare
  • La nord – corpul chiliilor. „Biserica Mare” cu hramul Sfintii Imparati Constantin si Elena, de plan triconc, destinata sa devina necropola a familiei lui Constantin Brancoveanu, adaposteste, in pronaos, sarcofacul gol al domnitorului. Ea pastreaza picturile murale originale, realizate intre 1692 si 1702 de 12 zugravi condusi de Constantinos si Ioan.

Hurezii devin un mare centru artistic in jurul caruia s-a nascut „stilul brancovenesc”, model de referinta pentru o mare varietate de interpretari, pana dupa 1800.

Sub indrumarea Episcopiei Ramnicului, Manastirea Hurezi are si un o pagina web: http://www.episcopia-ramnicului.ro/manastiri/manastirea-hurezi, conform careia aflam ca:

  • Stareţa este Pavelina Gagea
  • Numarul de telefon este : +40.250.860071
  • Ofera posibilitate de cazare:
    • 20 de locuri, dormitoare cu 1-2 locuri
    • la mansardă: 3 camere cu 4 paturi

Schitul Ostrov

Filed under: Manastiri, Valcea — Etichete: — nadiut @ 20:19

La Manastirea Ostrov (=insula) se ajunge trecand peste Olt (din apropiere de Manastirea Cozia), si ajuns aici, in mod cert te izbeste grija maicutelor pentru flori si frumos, precum si linistea de care ai parte in acest colt de Rai.

Schitul Ostrov

Schitul Ostrov

Chiliile Schitului Ostrov

Chiliile Schitului Ostrov

Gradina Schitului Ostrov

Gradina Schitului Ostrov

Gradina Schitului Ostrov

Gradina Schitului Ostrov

La intrarea in biserica manastirii, exista o descriere a lacasului:

Ctitorie voievodala, Sfantul Schid Ostrov, este asezat la poalele Muntelui Cozia, pe insula Ostrov, care se ridica din apele Oltului in centrul statiunii Calimanesti. Sfanta asezare monahala are hramul Nasterea Maicii Domnului, care se preznuieste la 8 septembrie.

Prima atestare documentara a Sfantului Schit Ostrov se datoreaza unui hrisov din 26 aprilie 1500, emis de cancelaria domnitorului Radu cel Mare, in care se precizeaza ca acesta manastire, fiind „parasita de binecinstitorii, sfant-rapostatii domni mosii si stramosii nostri” avea nevoie sa fie rezidita si intarita cu danii. Cercetarile arheologice intreprinse aici in anul 1980, au scos la iveala monede si ceramica apartinand secolelor XIV si XV, deci anterioare primei atestari documentare. Aceste dovezi, ca si referirile domnitorului Radu cel Mare la mosii si stramosii sai, au condus la ipoteza ca Sfantul Schit Ostrov isi are inceputurile in secolul al XIV-lea, ca si Sfanta Manastire Cozia.

In infatisarea sa actuala, biserica Sfantului Schit Ostrov este ctitoria recunoscuta a domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521) si a Despinei Doamna, sotia sa, fiica a despotului sarb Ioan Brancovici. Dupa moartea lui Neagoe Basarab, Despina Doamna, care va mai trai inca 33 de ani dupa moartea sotului sau, se calugareste la Schitul Ostrov, sub numele de Platonida.

Pisania initiala s-a pierdut, Pisania actuala, de deasupra usii de la intrarea in biserica, datand din 20 iunie 1760 precizeaza doar numele ctitorilor si data incheierii lucrarilor, anul 1522. Realizarea constructiei, dificla datorita asezarii sale in mijlocul Oltului, s-a desfasurat, dupa unii cercetatori, pe o perioada de 2 ani (1520-1522).

Alaturi de marile ctitorii ale domnitorului Neagoe Basarab, biserica Schitului Ostrov isi gaseste un loc aparte prin farmecul deosebit la proportiilor sale, care pastreaza, la scara redusa, toate particularitatile structurale ale bisericilor Vodita II si Cozia. Este construita din piatra de rau si caramida, folosindu-se ca liant varul hidraulic.

Planul sub forma de cruce al bisericii se compunea initial din trei compartimente: altar, naos si pronaos. Pridvorul de lemn a fost adaugat ulterior. Pronaosul, de forma aproape patrata, este acoperti de o bolta semicilindrica si este separat de naos printr-un perete despartitor. Naosul, incoronat de turla, are doua abside laterale, iar spre est, da bisericii in exterior un aspect circular. Bolta naosului este reziliata din semicilindre si semicalote. Turla este sprijinita de patru pandativi nascuti din zidurile exterioare. Un aspect interesant este dat de sfera trunchiata de la baza turlei (in interior), solutie constructiva asemanatoare cu cea folosita de turla centrala de pe pronaosul bisericii episcopale de la Curtea de Arges. In absida altarului, nisele destinate proscomidiei si vesmantarului sunt sapate in grosimea zidurilor. Absida altarului este semicirculara in interior si heptagonala in exterior. Decoratiunile exterioare ale fatadelor au elemente care amintesc de caracteristici ale vechii arhitecturi bizantine.

Initial, biserica nu a fost pictata, ctitorii ei impodobind-o cu icoane, cele mai valoroase aflandu-se in prezent in patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei. Pictura murala (fresca) a fost realizata intre anii 1752-1760 asa cum atesta inscriptile pastrate in biserica, in care se regasesc si numele unor pictori zugravi (Dimitrie zugrav si Teodor zugrav). Programul iconografic urmeaza stilul bizantin. Se remarca, prin realizarea lor artistica deosebita, icoana Deisis care il reprezinta pe Domnul Iisus Hristos ca Mare Imparat si Mare Arhiereu avand de-o parte pe Maica Domnului si Arhanghelul Mihail si de cealalta parte pe Sfantul Ioan Botezatorul si Arhanghelul Gavril (naos, absida de sud), icoana Coborarii de pe Cruce a Domnului Iisus Hristos si Sfintii Parinti autorii de liturghii (altar), Pantocratorul, o lucrare de o rara frumuseste care domina naosul din inaltimea turlei.

Schitul Ostrov, de la zidirea sa si pana in 1890 a fost manastire de calugarite, numarul lor fiind cuprins intre 35 si 40, ele ducandu-si viata aici in munca si rugaciune. Dupa anul 1890, schitul a fost transformat in schit de calugari, iar incepand cu 1996 schitul redevine manastire de calugarite.

In jurul schitului a existat un parc secular de o frumusete deosebita, parc care a disparut in 1980, cand datorita lucrarilor impuse de amenajarile hidrotehnice de la Olt, insula a fost inaltata cu 6m si odata cu insula a fost ridicata si biserica Schitului Ostrov. Actualmente, in jurul schitului este un nou parc in mijlocul caruia exista o intr-o noua stralucire Schitul Ostrov, una din bijuteriile artei romanesti, loc de inchinaciune si pomenire a inaintasilor neamului romanesc.

Valea Oltului

Filed under: Defileu, Valcea — Etichete:, , — nadiut @ 19:49

Defileul Oltului se întinde de la Turnu Roşu la Cozia, are o lungime de 47 km şi este cel mai lung din ţară. Este săpat între Munţii Căpăţânii, Lotrului şi Făgăraşului, colţii prăpăstioşi ai Munţilor Cozia şi Căpăţânii străjuind albia îngustă a Oltului la intrarea în defileu.

Peisajul este superb si obiectivele de pe parcurs sunt variate:  de la manastirile de pe Valea Oltului (Manastirea Cozia, Schitul Ostrov etc.), pana la statiunile balneo-climaterice (Calimanesti, Cuciulata). Bineinteles, exista multe poduri si o parte destul de consistenta din drum se face cu stanca intr-o parte a soselei si cu malul Oltului in alta (de aceea si nevoia indicatoarelor de „Caderi de pietre”).

Trecerea peste un pod, pe defileul Oltului

Trecerea peste un pod, pe defileul Oltului

Mai mult decat atat, in partea de inceput a defileului, exista pe langa poduri si tunele, ruinele unor cetati sau turnuri de observatie. Din pacate nu este nici o pancarta care sa elucideze originea acestora, dar merita totusi sa le admirati!

Urmele unei cetati, pe malul Oltului

Urmele unui turn, pe malul Oltului

Defileul Oltului

Defileul Oltului

Defileul Oltului

Defileul Oltului

Defileul Oltului

Drum pe Defileul Oltului

Defileul Oltului de la Cozia

Defileul Oltului de la Cozia

Defileul Oltului

Defileul Oltului

Baile Govora

Filed under: Statiuni Balneo-Climaterice, Valcea — Etichete:, — nadiut @ 19:06

Băile Govora (simplu Govora) este un oraş-staţiune aşezat în nord-estul judeţului Vâlcea. Numele de Govora îi vine din dialectul traco-dac şi înseamnă adâncitură, vale cu multe izvoare. Proprietatile terapeutice ale acestei statiuni provin de la apa sărată, iodurată şi nămolul sapropelic.

Pentru mai multe informatii despre Baile Govora, puteti accesa site-ul lor: http://www.bailegovora.ro/

Statiunea in trecut

Initial (in 1876), s-au gasit zacaminte de pacura si apa sarata si abia in 1879 incepe exploatarea izvorelor, tratamentul făcându-se un timp în copăi (căzi de baie din lemn) amenajate la Manastirea Govora în chilii (care se afla la 6 km de izvoare). Apa de la aceste izvoare era dusă cu sacalele (nişte butoaie mari puse în care trase de animale) la mănăstire. Primul stabiliment pentru tratament balnear ia fiinţă în anul 1887 şi avea 29 de cabine pentru băi calde.

Inaugurarea oficială a staţiunii are loc în anul 1910 odată cu darea în exploatare a hotelului Palace, care are particularitatea constructivă ca fiecare cameră să aibă cel puţin o oră soare pe zi. Se spunea că la Govora se închiria soarele cu ora. Tot atunci se dă în exploatare o bază de tratament cu căzi de baie din fontă, centrala termică pentru încălzirea apei şi iarna pentru căldură.

Ulterior, paralel cu dezvoltarea staţiunii se construiesc alte hoteluri şi pensiuni, se dezvoltă ca localitate, devenind după anii 1950 oraş.

Statiunea azi

Desi ne-am plimbat prin statiune ceva vreme, nu am gasit decat un fel de biserica cu o arhitectura mai deosebita si un strand, numit „Salus”, care desi avea cabanute de camping, nu parea mai ‘in forma’ decat strandul din Ocnele Mari. Din panourile de la intrarea in acest strand aflam ca:

Strandul „Salus” contine ape minerale iodurate, usor bromurate, concentrate, cloruro-sodice, hipotermale, hipertone.

Indicatii terapeutice (dupa sfatul medicului):

  • reumatism cronic degenerativ
  • reumatism abarticular
  • sechele musculo-tendinoase post-traumatice
  • afectiuni neurologice cronice

Contraindicatii (dupa sfatul medicului):

  • afectiuni vardicace decompensate
  • afectiuni vasculare cronice
  • tulburari neurologice grave
  • unele afectiuni endocrine etc.

Sfaturi utile:

  • expunerea la soare se va face progresiv, incepand de la 10 minute, pana la 2-3 ore pe zi, evitand intervalul dintre orele 12-15
  • accesul in bazine este permis doar intre orele 8:00-18:30
  • inainte de intrarea in bazine, folositi dusurile
  • sunt interzise plonjarile si scufundarile in apa
  • pastrati ordinea si curatenia

Tarife:

  • intrare adulti: 5 lei/persoana
  • intrare copii: 3 lei/persoana
  • inchiriat casute – tip A : 44 lei/zi
  • inchiriat casute – tip B : 34 lei/zi

Strandul "Salus"

Strandul "Salus"

Strandul "Salus"

Strandul "Salus"

Statiunea este mare si este foarte bogata din punct de vedere arhitectonic, pacat insa ca multe cladiri sunt in paragina.

Biserica cu arhitectura aparte

Biserica cu arhitectura aparte

Ocnele Mari

Filed under: Statiuni Balneo-Climaterice, Valcea — Etichete:, — nadiut @ 18:28

Ocnele Mari (judetul Valcea) este cunoscuta ca o statiune balneo-climaterica. Proprietatile terapeutice ale zonei se datoreaza apelelor clorosodice şi iodurate, secondate de nămolul sapropelic (formate deasupra masivului). Aceste ape în combinaţie cu nămolul sapropelic tratează reumatismul, afecţiunile ginecologice şi afecţiuni ale sistemului osos la copii.

Statiunea este inca functionabila, in sezonul cald si pare a fi un loc destul de linistit. Strandul era plin cand am ajuns noi si asta probabil pentru ca mereu exista oameni care vin la tratament in aceasta statiune; Daca decideti sa va balaciti putin in apa strandului, datorita apei sarate, va veti trezi cu pete albe de sare pe corp si probabil va veti obisnui mai usor cu mirosul pregnant de sare.

Strandul din Ocnele Mari

Strandul din Ocnele Mari

Strandul din Ocnele Mari

Strandul din Ocnele Mari

Tot in Ocnele Mari am gasit (evident, deoarece am gresit drumul) si o bisericuta parasita, care mai avea putin si s-ar fi daramant. Dealtfel, chiar erau panouri de avertizare, ca nu cumva cineva sa se aventureze in zona respectiva si sa fie surprins de un perete care cade sau de o parte din biserica, care s-ar putea surpa.

Biserica in ruine din Ocnele Mari

Biserica in ruine din Ocnele Mari

Biserica in ruine din Ocnele Mari

Biserica in ruine din Ocnele Mari

Manastirea Dintr-un Lemn

Filed under: Manastiri, Valcea — nadiut @ 16:56

Manastirea Dintr-un Lemn este una dintre frumoasele manastiri de maici de pe Valea Oltului (comuna Frânceşti, jud. Valcea) si are doua biserici: o bisericuta de lemn (care este construita in totalitate din lemn – chiar si imbinarile sunt tot din stejar) de care se leaga traditia manastirii si inceputurile vietii monahale, dar si o biserica noua, de piatra, unde deobicei se slujeste. Manastirea are hramul „Naşterea Maicii Domnului”.

Intre cele doua lacasuri, se trece pe langa cativa stejari seculari imensi, care ocrotesc icoana facatoare de minuni; in scorbura stejarilor sunt strecurate si indesate biletele si banuti, care contin cel mai probabil dorintele si rugile credinciosilor care au trecut acolo. Intrucat stejarii sunt monumente ale naturii si sunt protejati prin lege, sunteti rugati sa nu ii zgariati sau ruperi, si astfel sa nu mai adaugati nici banuti sau hartii in scorburile acestora.

Intrarea in Manastirea Dintr-un Lemn

Intrarea in Manastirea Dintr-un Lemn

Biserica de piatra de la Manastirea Dintr-un Lemn

Biserica de piatra de la Manastirea Dintr-un Lemn

Stejar secular de la Manastirea Dintr-un Lemn

Stejar secular de la Manastirea Dintr-un Lemn

Stejari seculari de la Manastirea Dintr-un Lemn

Stejari seculari de la Manastirea Dintr-un Lemn

Stejar plin de dorinte de la Manastirea Dintr-un Lemn

Stejar plin de dorinte de la Manastirea Dintr-un Lemn

Stejar plin de dorinte de la Manastirea Dintr-un Lemn

Stejar plin de dorinte de la Manastirea Dintr-un Lemn

Date de contact:

Sub indrumarea Episcopiei Ramnicului, Manastirea Dintr-un Lemn are si un o pagina web: http://www.episcopia-ramnicului.ro/manastiri/manastirea-dintr-un-lemn, conform careia aflam ca:

  • Stareţa este Emanuela Oprea
  • Numarul de telefon este : +40.250.762756
  • Ofera cazare :
    • 9 camere cu 2 paturi (***) – necesară rezervare
    • 2 camere cu 2 paturi – mansardă – cat. a II-a
    • 5 camere cu 4 paturi – mansardă – cat. a II-a

Descriere:

La intrarea in bisericuta de lemn exista urmatoarea descriere a Manastirii:

Situata la aproximativ 26km sud de Ramnicu Valcea si la 9km mai sus (la nord) de Comuna Babeni-Bistrita, pe valea Orasaului, in comuna Francesti, separata prin dealurile vecine de manastirile Surpatele si Govora, pitoreasca „Manastire Dintr-un Lemn” incanta ochiul trecatorului si revarsa o deosebita bucurie si pace in sufletele celor care, cautand sa cunoasca frumusetile naturii si tezaurul artistic al patriei noastre, zabovesc mai mult la adapostul zidurilor ei.


1.Potrivit unei vechi traditii locale, asezarea monahala de la Manastirea Dintr-un Lemnar fi luat fiinta in primele decenii ale secolului al VI-lea, prin ridicarea in acest loc a unei bisericute de lemn din materialul unui singur arbore (stejar) secular, bisericuta ridicata in cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoana ce se pastreaza acum in biserica de piatra din incinta de jos a acestei manastiri. In baza acestei traditii, asezarea monahala de aici poarta numele de „Manastirea Dintr-un Lemn”.Cea mai veche traditie despre aceasta manastire a fost insemnata in scris de diaconul Paul de Alep, care a insotit Patriarhul Macarie al Antiohiei in calatoriile acestuia prin Tarile Romane, in anii 1653-1658. Dupa cum noteaza Paul de Alep, un calugar ar fi gasit o icoana a Maicii Domnului in scorbura unui mare stejar, care i-ar fi spus: „Dorinta mea este ca tu sa zidesti aici, pentru mine, o manastire din acest copac”. In urma acestei descoperiri, calugarul pustinic a facut pe acel loc o bisericuta numai din lemnul acelui stejar.

Mitropolitul Ungrovlaiei, Neofit Cretanul, cercetand Manastirea Dintr-un Lemn la 29 iulie 1745, ne spune ca „un cioban cu numele de Radu, in timpul lui Alexandrul Voda (1568-1577), a visat Icoana Maicii Domnului, despre care aminteste Paul de Alep, si taint dtejarul in care a gasit icoana, a ridicat din lemnul acestuia o bisericuta, numita din aceasta pricina „Manastirea Dintr-un Lemn”.

Cam acelasi lucru spune si poetul Grigore Alexandreescu, care a vizitat manastirea pe la anul 1842, in legatura cu legenda icoanei si inceputurile monahale de la Manastirea Dintr-un LemnDupa cum se vede, traditia cu privire la intemeierea primei asezari monahale la Manastirea Dintr-un Lemn nu are nici o legatura cu faimoasa nuvela istorica a lui Alexandru Odobescu („Doamna Chiajna”), in care autorul a impletit in mod atragator legenda Manastririi Dintr-un Lemn, punand-o in legatura cu luptele pentru domnie intre partida boierilor olteni din a doua jumatate a secolului al XVI-lea si urmasii lui Mircea Ciobanu (1559). „Doamna Chiajna” are meritul de a scoate in evidenta patriotismul boierilor Socolesti impotriva abuzurilor turcilor si grecilor in tarile romane, si este specifica pentru epoca lui Odobescu, dar nu poate avea valoarea documentara de a prezenta in mod obiectiv inceputurile asezarii monahale de la Manastirea Dintr-un Lemn.

Stejarii seculari si Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Dintr-un Lemn sunt marturii sigure ale intemeierii schitului aici de catre un pustnic roman, ravnitor de a sluji Domnului cu credinta si cu totala daruire in slujba Bisericii si a neamului sau, si nicidecum prin refugiul unei domnite, fie ea chiar si fiica Doamnei Chiajna, care ar fi venit aici pentru a-si duce viata de resemnare in urma unei aventuri de dragoste cu substrat politic, care s-a terminat in mod tragic, asa cum reiese din nuvela „Doamna Chiajna”.

Viata monahala la romana a avut si are temeiuri mult mai sanatoase si profund religioase. Manastirile n-au luat fiinta pentru a adaposti la umbra lor pe cei care pentru anumite deceptii personale s-ar putea retrage din mijlocul societatii la umbra unor schituri, asa cum in mod eronat s-a crezut, uneori, si se mai crede inca de cei care nu cunosc spiritul ortodoxiei crestine si nici rostul acestui mode de viata. Viata monahala are temeiuri biblice si patristice milenare si prin urmare calugarii si calugaritele care se vor consacra acestui mod de viata sunt constienti de vocatia lor si se lupta cu ei insisi si cu toate incercarile din viata, incercand sa raspunda, printr-o viata sfanta sfatului Domnului din Evanghelie (Matei 19, 27-29; Luca 18, 29-30) si indemnul Apostolului Pavel adresat fecioarelor din Corint (I Corinteni, capitolul 7).


2. Construita pe locul stejarului purtator de icoana, dupa toate probabilitatile, pe la mijlocul secolului al XVI-lea, acesta bisericuta de lemn este lucrata in barne groase de stejar incheiate in coada de randunica; are o forma dreptunghiulara, cu absida altarului decrosata, cu o lungime totala de 13m, pe o latime de 5,5m si inalta de aproximativ 4m; este inconjurata la exterior de un brau in torsada sapat in grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, fara turla.Aceasta bisericuta este un exemplar deosebit al genului religios popular din aceasta zona a Olteniei si in cadrul in care este asezata adauga pitorescului un element in plus. Fara aceasta bijuterie de lemn, lucrata de talentatii tarani ai locului, peisajul si cei cinci stejari seculari de la Manastirea Dintr-un Lemn ar fi lipsiti de farmec

Catapeteasma (iconostasul) din 1814, sculptat artistic in lemn de tei, icoanele de lemn care impodobesc bisericuta la interior, abia intrezarite la lumina stravezie a unei candele sau lumanari plapande, conservarea bisericutei in bune conditii si atmosfera de liniste care stapaneste peste tot aici, trezesc parca in suflet un sentiment in plus de recunostinta si veneratie pentru „Ctitorii, monahiile si surorile sfant locasului acestuia, care odihnesc aici si pretutindenea” – dar si pentru calugaritele si ostenitoarele actuale din aceasta manastire, care asemenea fecrioarelor intelepte slujesc si ele in preajma Sfantului Altar cu intreaga lor fiinta pentru prestigiul Neamului Romanesc si pentru a-si pastra viata lor curata si candelele aprinse pentru intampinarea Mirelui – Hristos (Matei 25, 1-13)


3. Icoana miraculoasa a Maicii Domnului, de care este legata infiintarea acestui sfant asezamant monahal, este pastrata cu multa veneratie in iconostasul bisericii mari din incinta principala si ea reprezinta cel mai valoros obiect istoric de arta al Manastirii Dintr-un Lemn.Inalta de 1,5m, lata de 1,1m si avand o infatisare foarte veche, aceasta icoana a trezit curiozitatea unor renumiti cercetatori de arta bisericeasca:In anul 1929, Andrei Grabar de la Universitatea din Strasbourg, vizitand Manastirea Dintr-un Lemn, a studiat icoana si a identificat-o ca fiind pictata in secolul al IV-lea la manastirea Theothokos din Grescia, dupa Apostolul Luca, de la care, cum spune o traditie veche, se mai pastreaza 3 exemplare la fel ca cea de la Manastirea Dintr-un Lemn.

Profesorul I.D. Stefanescu spune ca icoana a fost zugravita abia in a II-a jumatate a secolului al XVI-lea.

Dupa parerea altor specialisti mai apropiati de noi, A.M. Muzicescu s.a., icoana pare sa fie lucrata inainte de anul 1453, la Bizant sau Muntele Athos, dupa o alta imagine mai veche.

Parerea din urma este mai plauzibila, dar felul cum a ajuns la noi ramane inca invaluit in umbra. Daca tinem seama insa de stransele legaturi intre Tarile Romane si Patriarhia de Constantinopol sau Muntele Athos, ne putem explica mai usor atat originea cat si vechimea ei.

Pastrata cu multa sfintenie, invaluita intotdeauna de acel duh de evlavie specific Ortodoxiei, care se acorda obiectelor sfinte si miraculoase, caci totdeauna s-a crezut ca ea reprezinta o copie dupa cea mai veche imagine a Maicii Domnului, icoana de la Manastirea Dintr-un Lemn a putut fi adusa aici de un calugar sau de vre-un credincios evlavios roman, care stabilindu-se in padurile seculare de aici, a dat nastere schitului de pe valea Otasaului.

Convingerea unanima a vietuitoarelor manastirii si a localnicilor din imprejurimi ca asezarea a luat fiinta conform traditiei; pastrarea Icoanei de care este legata aceastra traditie si faptul ca, intr-adevar, dintr-un stejar ca cei existenti aici se poate cladi usor o biserica de dimensiunile celei existente, sunt tot atatea dovezi in sprijinul celor afirmate de Paul de Alep si urmasii sai.


Arhimandrul Dr. Chesarie Gheorghescu

Circuit prin Romania – septembrie 2008

In limita timpului disponibil voi face o serie de articole despre un circuit pe care l-am facut anul trecut prin tara. Probabil ca va trebui sa aveti putina rabdare, intrucat sunt multe de spus, multe poze si amintiri si trebuie sa imi fac ordine intre ele. As dori de asemenea sa pun niste harti pentru trasee, insa probabil va dura pana cand o sa gasesc o harta care sa fie si gratuita si sa imi permita sa afisez traseele si obiectivele.

De asemenea, intrucat ar fi un post mult prea mare daca as scrie totul aici, am preferat sa fac cate un post individual pentru fiecare obiectiv de pe traseu, asadar, dati click pe linkurile din descrierile de mai jos pentru a vedea poze si povestiri mai detaliate.


Ziua 1 – Sambata – 06.09.2008 – 350 km parcursi

Asadar, am plecat intr-o minunata zi de sambata, pe la ora 9:25 din Brasov, prin Poiana Marului, in directia Sibiu (dar n-am ajuns pana in Sibiu), luand-o la stanga in Avrig, pe valea Oltului. Apoi ne-am oprit la Manastirea Cozia si am poposit pe terasa Oltului, unde era liniste si racoare si am mancat. Continuand traseul, ne-am indreptat spre Schitul Ostrov; de aici, prin Ramnicu Valcea, continuand cu Ocnele Mari si cu Baile Govora; mai departe, un pelerinaj pe la Manastirea Dintr-un Lemn, Manastirea Horezu si Manastirea Bistrita, ajungand pe intuneric apoi in localitatea Polovragi (jud. Gorj), unde am si dormit peste noapte.


P.S. multumiri Danei, pentru ca a tinut jurnalul de calatorie

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.