Turist in Romania

25 Iulie 2009

Schitul Ostrov

Filed under: Manastiri, Valcea — Etichete: — nadiut @ 20:19

La Manastirea Ostrov (=insula) se ajunge trecand peste Olt (din apropiere de Manastirea Cozia), si ajuns aici, in mod cert te izbeste grija maicutelor pentru flori si frumos, precum si linistea de care ai parte in acest colt de Rai.

Schitul Ostrov

Schitul Ostrov

Chiliile Schitului Ostrov

Chiliile Schitului Ostrov

Gradina Schitului Ostrov

Gradina Schitului Ostrov

Gradina Schitului Ostrov

Gradina Schitului Ostrov

La intrarea in biserica manastirii, exista o descriere a lacasului:

Ctitorie voievodala, Sfantul Schid Ostrov, este asezat la poalele Muntelui Cozia, pe insula Ostrov, care se ridica din apele Oltului in centrul statiunii Calimanesti. Sfanta asezare monahala are hramul Nasterea Maicii Domnului, care se preznuieste la 8 septembrie.

Prima atestare documentara a Sfantului Schit Ostrov se datoreaza unui hrisov din 26 aprilie 1500, emis de cancelaria domnitorului Radu cel Mare, in care se precizeaza ca acesta manastire, fiind „parasita de binecinstitorii, sfant-rapostatii domni mosii si stramosii nostri” avea nevoie sa fie rezidita si intarita cu danii. Cercetarile arheologice intreprinse aici in anul 1980, au scos la iveala monede si ceramica apartinand secolelor XIV si XV, deci anterioare primei atestari documentare. Aceste dovezi, ca si referirile domnitorului Radu cel Mare la mosii si stramosii sai, au condus la ipoteza ca Sfantul Schit Ostrov isi are inceputurile in secolul al XIV-lea, ca si Sfanta Manastire Cozia.

In infatisarea sa actuala, biserica Sfantului Schit Ostrov este ctitoria recunoscuta a domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521) si a Despinei Doamna, sotia sa, fiica a despotului sarb Ioan Brancovici. Dupa moartea lui Neagoe Basarab, Despina Doamna, care va mai trai inca 33 de ani dupa moartea sotului sau, se calugareste la Schitul Ostrov, sub numele de Platonida.

Pisania initiala s-a pierdut, Pisania actuala, de deasupra usii de la intrarea in biserica, datand din 20 iunie 1760 precizeaza doar numele ctitorilor si data incheierii lucrarilor, anul 1522. Realizarea constructiei, dificla datorita asezarii sale in mijlocul Oltului, s-a desfasurat, dupa unii cercetatori, pe o perioada de 2 ani (1520-1522).

Alaturi de marile ctitorii ale domnitorului Neagoe Basarab, biserica Schitului Ostrov isi gaseste un loc aparte prin farmecul deosebit la proportiilor sale, care pastreaza, la scara redusa, toate particularitatile structurale ale bisericilor Vodita II si Cozia. Este construita din piatra de rau si caramida, folosindu-se ca liant varul hidraulic.

Planul sub forma de cruce al bisericii se compunea initial din trei compartimente: altar, naos si pronaos. Pridvorul de lemn a fost adaugat ulterior. Pronaosul, de forma aproape patrata, este acoperti de o bolta semicilindrica si este separat de naos printr-un perete despartitor. Naosul, incoronat de turla, are doua abside laterale, iar spre est, da bisericii in exterior un aspect circular. Bolta naosului este reziliata din semicilindre si semicalote. Turla este sprijinita de patru pandativi nascuti din zidurile exterioare. Un aspect interesant este dat de sfera trunchiata de la baza turlei (in interior), solutie constructiva asemanatoare cu cea folosita de turla centrala de pe pronaosul bisericii episcopale de la Curtea de Arges. In absida altarului, nisele destinate proscomidiei si vesmantarului sunt sapate in grosimea zidurilor. Absida altarului este semicirculara in interior si heptagonala in exterior. Decoratiunile exterioare ale fatadelor au elemente care amintesc de caracteristici ale vechii arhitecturi bizantine.

Initial, biserica nu a fost pictata, ctitorii ei impodobind-o cu icoane, cele mai valoroase aflandu-se in prezent in patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei. Pictura murala (fresca) a fost realizata intre anii 1752-1760 asa cum atesta inscriptile pastrate in biserica, in care se regasesc si numele unor pictori zugravi (Dimitrie zugrav si Teodor zugrav). Programul iconografic urmeaza stilul bizantin. Se remarca, prin realizarea lor artistica deosebita, icoana Deisis care il reprezinta pe Domnul Iisus Hristos ca Mare Imparat si Mare Arhiereu avand de-o parte pe Maica Domnului si Arhanghelul Mihail si de cealalta parte pe Sfantul Ioan Botezatorul si Arhanghelul Gavril (naos, absida de sud), icoana Coborarii de pe Cruce a Domnului Iisus Hristos si Sfintii Parinti autorii de liturghii (altar), Pantocratorul, o lucrare de o rara frumuseste care domina naosul din inaltimea turlei.

Schitul Ostrov, de la zidirea sa si pana in 1890 a fost manastire de calugarite, numarul lor fiind cuprins intre 35 si 40, ele ducandu-si viata aici in munca si rugaciune. Dupa anul 1890, schitul a fost transformat in schit de calugari, iar incepand cu 1996 schitul redevine manastire de calugarite.

In jurul schitului a existat un parc secular de o frumusete deosebita, parc care a disparut in 1980, cand datorita lucrarilor impuse de amenajarile hidrotehnice de la Olt, insula a fost inaltata cu 6m si odata cu insula a fost ridicata si biserica Schitului Ostrov. Actualmente, in jurul schitului este un nou parc in mijlocul caruia exista o intr-o noua stralucire Schitul Ostrov, una din bijuteriile artei romanesti, loc de inchinaciune si pomenire a inaintasilor neamului romanesc.

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: