Turist in Romania

29 iulie 2009

Manastirea Sambata de Sus

Filed under: Brasov, Manastiri — Etichete:, , , — nadiut @ 05:39

Manastirea Sambata de Sus (sau Manastirea Bracoveanu) este una dintre manastirile cele mai cunoscute din zona Brasov-Sibiu, fiind renumita pentru frumusetea sa, pentru centrul cultural si religios pe care il reprezinta si nu in ultimul rand pentru incarcatura istorica pe care o are.

Din punct de vedere geografic, ea de afla la poalele muntilor Fagarasului, in satul Sambata de Sus, comuna Voila, judetul Brasov. Este usor de ajuns la manastire, intrucat exista indicatoare pe drumul de la Fagaras la Sibiu, iar drumul este intr-o stare foarte buna, fiind recent reparat. Daca veniti din Fagaras, in Sambata de Jos se face o bifurcatie la stanga, iar de acolo mai sunt circa 15 km de drum asfaltat, care trece prin Sambata de Sus, indreptandu-se spre munte, printr-o livada de pomi fructiferi (in vremurile bune, aici era plin de visine si mere, insa acum nu mai sunt ingrijite livezile) si apoi la un complex turistic, care e impaienjenit de vile, campinguri si hoteluri pentru turistii care vin in acesta zona. La un moment dat, in complex, se face bifurcatie la dreapta, spre Manastirea Sambata de Sus, de acolo mai sunt doar cativa metri pana in parcarea din fata manastirii.

Panorama Curtea Manastirii

Panorama Curtea Manastirii

Panorama Curtea Manastirii

Panorama Curtea Manastirii

Manastirea Sambata de Sus a fost ctitorita in anul 1696 de Constatin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti (1699-1714), asezamantul fiind de-a lungul existentei sale, un centru de spiritualitate si cultura pentru populatia romaneasca din Tara Fagarasului. In secolele urmatoare, biserica va deveni un model imitat de numeroase edificii religioase ortodoxe din Tara Barsei, valea Tarnavei Mari si zona Sibiului, in timp ce frescele, tipariturile si icoanele daruite de ctitor vor contribui in mod decisiv la raspandirea stilului brancovenesc in Transilvania.

Biserica Manastirii, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” a fost construita pe locul unui schit, mentionat documentar in anul 1656 pe mosia Sambata de Sus, ce apartinea bunicului domnitorului, vornicul Preda Brancoveanu. Intre 1766-1767, biserica a fost pictata de zugravii Ionascu si Pana. In 1785, manastirea a fost desfiintata din ordin imparatesc, cazand mai apoi in ruina.

Biserica are un plan triconic, cu abside semicirculare la interior si poligonale la exterior, turla pe naos si un decor al fatadelor caracteristic arhtiecturii de la sud de Carpati. Pridvorul de pe latura de vest, cu arcade pe coloane din piatra a fost adaugat intre anii 1926-1936, cand biserica si clopotnita manastirii au fost restaurate din initiativa mitropolitului Nicolae Balan, sub indrumarea Comisiunii Monumentelor Istorice. Incinta manastirii a fost recontruita in stsil neobrancovenesc, incepand cu 1985, la initiativa mitropolitului Antonie Plamadeala si adaposteste o biblioteca ce cuprinde carti vechi, o bogata colectie etnografica si de arta religioasa, precum si o remarcabila colectie de icoane pe sticla, apartinand prinicipalelor centre de pictura populara din Transilvania, active in secolele XVIII-XX.

Manastirea are doua biserici: biserica veche, care a fost refacuta in 1926, peste temeliile vechiului schit din 1676, si o biserica noua, care se afla la etajul uneia din cladirile care delimiteaza curtea interioara a Manastirii. Asadar, curtea este dreptunghiulara, avand pe margini ziduri si cladiri (Biserica noua, trapeza, foisorul Brancovenesc, muzeu, biblioteca, chiliile, Staretia etc), iar in centrul curtii este plasata biserica veche.

La intrarea in curtea manastirii, exista o placa de marmura in care stau scrise informatii despre istoria si ctitorii manastirii:

Sfanta Manastirea aceasta “Brancoveanu” din Sambata de Sus, Tara Fagarasului cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, a fost zidita de Constantin Basarab Branconveanu, Voievodul Tarii Romanesti de peste munti, in anul 1696. A fost daramanta din temelie cu tunurile de catre habsburgii catolici, in anul 1785, pentru ca monahii ortodocsi de aici n-au vrut sa treaca la unitatie. Biserica a fost restaurata in anul 1928 de catre Mitropolitul Nicolae Balan, el devenind al doilea ctitor.

Incinta in stil brancovenesc asa cum se vede azi, cu chilii si paraclis inchinat “Sfintilor Martiri Brancoveni”, canonizati in 1992, a fost zidita din temelie, cu ajutorul lui Dumnezeu din initiativa si sub indrumarea permanenta a Inalt Prea Sfintiei Sale, Mitropolitul Antonie Plamadeala al Ardealului, Crisanei si Maramuresului, al treilea ctitor. Intre 1985-1993, staret fiind Arhimandritul Veniamin Tohaneanu, care cu ravna a ostenit pentru ridicarea noii zidiri impreuna cu toata obstea calugarilor.

Sfintirea s-a facut la 15 august 1993, de catre S.S. Patriarhul Ecumenic Bartolomeos I al Constantinopolului, Noua Roma, de catre P.F. Patriarh Teoctist I al Romaniei, de catre I.P.S. Mitropolit Antonie al Ardealului, Crisanei si Maramuresului, impreuna cu alti inalti ierarhi din Patriarhia ecumenica si Patriarhia romana.
Conceptia arhitecturala a incintei si a paraclisului apartine Mitropolitului Ctitor, arhitectrului Nicolae Diaconu si altor colaboratori, ale caror nume, ca si ale tuturor ostenitorilor si donatorilor, ne rugam sa fie scrise si in ceruri.

Pe una din laturile care inconjoara curtea interioara (cea din dreapta, cum intrati in curte) se afla trei mozaicuri, precum si morminte si pietre funerare pentru ctitorii manastirii si mitropoliti:

  • Nicolae – Arhimandrit si Mitropolit (1882-1957)
  • Dr. Nicolae Colan – Arhiepiscop si Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului (1957-1967)
  • Sf. Voievod Martir Constantin Brancoveanu – Domnul Tarii Romanesti, anii 1688-1714, inmormantat la Biserica “Sf. Gheorghe” din Bucuresti
  • Dr. Nicolae Mladin – Arhiepiscop si Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului (1967-1981)
  • Dr. Antonie Plamadeala – Arhiepiscop si Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramuresului (1982-2006)

Coridor interior curtii, cu mormintele ctitorilor

Coridor interior curtii, cu mormintele ctitorilor

Coridor interior curtii, spre muzeu

Coridor interior curtii, spre muzeu

Latura interioara cu foisorul, muzeul, bilbioteca si chilii

Latura interioara cu foisorul, muzeul, bilbioteca si chilii

Manastirea are propria sa bucatarie, brutarie si pastravarie, asa incat daca ajungeti la manastire (mai ales in zile de duminica sau de sarbatoare) si va este foame, mai mult ca sigur veti putea manca in trapeza manastirii. Mancarea aici este foarte buna si tine cont de post. De asemenea, trapeza este incapatoare si foarte frumos pictata pe interior.

Trapeza

Trapeza

Trapeza

Trapeza

Biserica Veche a fost restaurata, si pe fresca de pe peretele din pridvor se pot vedea fragmente din pictura initiala. Biserica noua aduce a fost pictata de 3 echipe, fiecare cate o parte din naos si se poate observa destul de usor o oarecare diferenta de stiluri. Elementele de originalitate ale bisericii noi se pot observa in iconostasul care contine in mare parte icoane pe sticla (deoarece manastirea este un centru important pentru pictura pe sticla, avand si un atelier dedicat), precum si in fresca din pronaos, unde este reprezentata scena martiriului Sfintilor Brancoveni. Este o scena unica, in care sunt reprezentati turcii si sultanul lor.

Locul unde spovedeste Parintele Teofil

Locul unde spovedeste Parintele Teofil

Biserica Veche si cea Noua

Biserica Veche si cea Noua

Biserica Veche

Biserica Veche

Catapeteasma Bisericii Vechi

Catapeteasma Bisericii Vechi

Fresca din pridvorul bisericii vechi - Judecata de Apoi

Fresca din pridvorul bisericii vechi - Judecata de Apoi

Catapeteasma Bisericii Noi

Catapeteasma Bisericii Noi

Pictura din naosul Bisericii Noi

Pictura din naosul Bisericii Noi

Biblioteca manastirii este foarte mare, continand chiar si carti vechi si rare, dar si carti de beletristica (donate), mojoritatea fiind donate. Muzeul are o colectie mare de obiecte de cult (donate), precum si de icoane pe sticla. Merita vizitat!

In exteriorul curtii, pe partea dreapta (relativ la intrarea in manastire) se afla “Academia Sambata”, un centru de spiritualitate, cultura, arta si stiinta. Aici exista pe langa sala de conferinta si locuri de cazare, asadar daca va intereseaza sa stati la manastire, puteti incerca aici sau in partea diametral opusa a curtii manastirii (tot pe exterior), unde exista la fel, o casa cu camere pentru cazare. La cativa metri de aceasta ultima cladire, exista doua lacuri, in care deobicei exista pestisori sau broscute (in functie de anotimp) si bineinteles, scaldatul este interzis in ele, deoarece inca sunteti pe proprietatea manastirii. Peisajul insa este demential, deoarece de aici, daca cerul nu este innorat, se vad crestele Fagarasilor si chiar deasupra lacului mai mare se vede “Fereastra Mare” prin care se poate ajunge pe creasta.

Academia "Sambata de Sus"

Academia "Sambata de Sus"

Exteriorul Curtii Manastirii, spre lacuri

Exteriorul Curtii Manastirii, spre lacuri

In exteriorul curtii manastirii, exista un monument ridicat in cinstea eroilor rezistentei aticomuniste din Muntii Fagarasului. Aici, in fiecare an, de Sf. Ilie (daca este duminica), daca nu, in saptamana urmatoare, se aduna oamenii din satele din preajma: copii, sotiile si prietenii celor care si-au dat viata luptand impotriva comunismului, in munti, si le aduc un omagiu acestora.

Monumentul Eroilor

Monumentul Eroilor

Comemorarea Eroilor

Comemorarea Eroilor

Daca in schimb ati fi luat-o inainte (pe drumul neasfaltat, forestier) la bifurcatia din complexul turistic (nu spre dreapta, adica spre manastire) aveti la dispozitie de aici 3 alternative:

  1. la prima bifurcatie a drumului, daca o luati la dreapta, spre orasul Victoria, veti ajunge pe un drum forestier, in spatele manastirii, de unde se vede intreaga manastire (drumul fiind la o altitudine mai mare decat manastirea) si de asemenea, pe partea stanga (exista indicator) este un locas foarte des vizitat de credinciosii care vin la manastire: Izvorul Parintelui Arsenie Boca. Aici este locul ideal pentru un moment de reculegere, de meditatie sau de rugaciune, in mijlocul naturii, departe de galagia si agitatia lumii.

    Izvorul Parintelui Arsenie Boca

    Izvorul Parintelui Arsenie Boca

    Troita langa Izvorul Parintelui Arsenie Boca

    Troita langa Izvorul Parintelui Arsenie Boca

    De asemenea, vara, pe acest drum sunt multe tufe pline cu fructe de padure (zmeura, mure).

    Mure

    Mure

  2. daca la aceeasi bifurcatie o luati inainte, treceti de un camping pentru elevi, veti gasi pe partea stanga o pastraverie – de aici se pot cumpara pastravi si exista si un restaurant langa pastravarie, unde puteti manca (atentie insa, preturile pot fi mai piperate)
  3. daca continuati mai departe de pastravarie, tot inainte, este recomandat sa fiti echipat de o excursie pe munte, intrucat drumul duce la Cabana Sambata. Evident, drumul va deveni poteca prin padure si va urma cursul apei Sambata, asadar mare atentie sa nu aruncati nimic pe apa Sambatei :) . Voi detalia mai multe despre Cabana Sambata in alt post, pentru ca sunt multe de povestit.
About these ads

Un comentariu »

  1. astept continuarea.

    Comentariu prin ion daniel — 7 ianuarie 2013 @ 20:32


Feed RSS pentru acest post. Urmăreşte URI

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

The Silver is the New Black Theme Bloguieşte pe WordPress.com.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: